Scurte povestiri, momente de viaţă trăite simplu fără încrîncenare. Dorul de comunicare, certitudinea că fiecare zi e un nou început sunt reperele acestor poveşti. Aşa gândesc şi simt eroinele cărţii, femei care au atins un soi de maturitate: nu mai pot fi la fel  de romantice ca în tinereţe şi astfel detaliile cotidiene sunt monitorizate. Aud totuşi ecoul depărtărilor şi le cheamă  potecile necunoscute. Eroinele din Clipe salvate  manifestă o anume tinereţe conservată cu grijă în inima lor, ceva care nu le face să fie ridicole, dar care le adaugă un plus de frumuseţe. Sunt conştiente că o femeie la patruzeci de ani devine mai raţională, mai sigură pe ea . Îşi dau seama însă că timpul nu le mai permite să facă experienţe fără  acoperire. Şi acest joc permanent între dorinţa de inefabil şi cotidianul banal constituie o alternanţă de lumini şi umbre, menită să asigure un consum suficient de adrenalină. Şapte femei, şapte poveşti diferite şi totuşi teribil de asemănătoare! Femei care au înţeles că fiecare secundă are o zonă de inefabil şi ca atare un  soi de veşnicie  într-o lume relativă. Femei care trăiesc experienţe interesante alături de bărbaţi interesanţi.